In lunile de Maison Alfort (si de Franta si de Simona) am dormit cu radioul sub perna. Pe bune. Simona m-a invatat sa iubesc altfel muzica. In Paris sunt zeci de posturi de radio. Noptile mele avea tematica muzicala. Si "de vise". Pentru ca daca adormeam cu muzica postului de radio magrebian (RAI), toata noaptea alergam in desert, purtam turban si ma indragosteam de un frumos arab a carui fatza nu o vedeam niciodata. Daca dormeam cu "TSF radio jazz" toata noaptea mea se pierdea intre perdele de fum, pe o canapea moale, pereti captusiti cu velur grena, un pian si ea. Ea cantandu-mi despre un barbat care fuma in pat, eu visand la filme vechi.
Insa Oui Fm a fost dragostea cea mai mare. Pentru ca era cu mine toata ziua, era cu mine in toate drumurile catre Rockoteca, era cu noi zi si noapte, langa fiecare gura de "surubelnitza".. La Oui Fm am ascultat interviu live cu Lhasa, cu Manu Chao, am plans de dor de casa, am ras de poantele lor pe care le intelegeam partial:)) Am ajuns inapoi acasa acum 3 ani jumate. Deja. Cand mi-e dor de Simona si de Corneliu ascult oui fm. Cand mi-e dor de lunile petrecute acolo caut harti pe net si imi pun semne in dreptul locului cu casa rosie unde locuia micul soricel.
My funny valentine - la TSF radio, asa de dor, pe net, chiar acum..
Noptile mele in Paris. In masina, dupa destul alcool, ploaie, Simona la volan. Noi razand si cantand. Noi in bucataria mica, cu fundul pe mobila, la cafeaua cu lapte de dimineata. Noi certandu-ne ca proastele. Noptile pe pantalk, cu muzica romaneasca alaturi de romani din toata lumea. Si cel mai frumos copil, Corneliu - dimineata cu ochii lipiti de somn. Briosele in prajitorul de paine, mierea topindu-se, cafeaua mea si cicoarea lui cu lapte, eu in pijamale cu geaca peste si cu el in brate fugind spre gradinita. Si fundal sonor peste toate. Muzica. Multa muzica. Sa ma mentina in viata.
Imi este dor de voi.
we live for nothing. we die for free
9 years ago